Dragostea este mai mare decât celelalte virtuţi: 1) prin izvorul ei, care este Dumnezeu. Căci Dumnezeu fiind El Însuşi „iubire” (1 In 4, 8), din nemărginită dragoste a creat lumea cu toate ...
mai mult
Dragostea creştinului trebuie să se îndrepte întâi către Dumnezeu, către poruncile şi legile Sale; apoi către aproapele şi, în fine, către sine însuşi, căci aceasta este porunca Mântui...
mai mult
Creştinul trebuie să-L iubească pe Dumnezeu, fiindcă Dumnezeu l-a iubit mai întâi pe el (1 In 4, 19) şi fiindcă Dumnezeu este Creatorul, Susţinătorul, Răscumpărătorul şi Binefăcătorul ...
mai mult
Aceasta înseamnă că creştinul trebuie să-I închine lui Dumnezeu toate gândurile, toate simţirile, doririle şi voirile sale, „să se mute cu toate puterile sufletului în Dumnezeu”[1] şi ...
mai mult
Creştinul trebuie să-l iubească, apoi, pe aproapele său, care este orice om, ca pe sine însuşi, fiindcă toţi oamenii sunt făcuţi după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu şi sunt fraţi în...
mai mult
Adevărata dragoste creştină trebuie să fie: 1) Fiască, nu din teamă de pedeapsă, nici pentru un folos oarecare; ci precum fiul îşi iubeşte părintele său, aşa să-L iubească şi creşti...
mai mult
Roadele cele mai de seamă ale dragostei sunt: 1) Ascultarea de poruncile lui Dumnezeu: „Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este cel care Mă iubeşte” (In 14, 21) - spune Mântuit...
mai mult
Acestea sunt: 1) Cugetarea asupra dragostei nemărginite a lui Dumnezeu faţă de lume, pentru mântuirea căreia Şi-a jertfit pe Unicul Său Fiu; 2) Cunoaşterea cât mai temeinică a învăţătu...
mai mult
În înţeles mai larg, fiecare păcat este îndreptat împotriva dragostei fiindcă această virtute este temelia vieţii creştine şi porunca cea mai de seamă pentru creştin. Dar întrucât dra...
mai mult
Vorbind despre dragostea creştină, am spus că ea trebuie să se arate îndeosebi prin fapte bune. Săvârşirea faptelor bune înseamnă însă împlinirea voii lui Dumnezeu. Astfel, pentru a săv...
mai mult
