A venit odată avva Siluan şi Zaharia, ucenicul lui, la o mânăstire; şi i-au făcut pe ei de au gustat puţin mai înainte de a călători. Apoi ieşind ei, a găsit ucenicul lui apă pe cale şi dorea să bea. Şi i-a zis lui bătrânul: „Zahario, post este astăzi”. Iar el a zis: „Dar n-am mâncat, părinte?!” Zis-a bătrânul: „Ceea ce am mâncat, era al dragostei; dar noi postul nostru să-l ţinem, fiule!”.