Se spunea despre avva Pimen, că: „Ședea în Schit cu doi fraţi ai lui şi cel mai mic îi necăjea. Şi a zis celuilat frate: «Ne slăbănogeşte pe noi acest mai mic, scoală-te să mergem de aici!» Şi ieşind, l-au lăsat. Deci dacă a văzut că au zăbovit, i-au văzut pe dânşii departe fiind şi a început a alerga pe urma lor, strigând. Zis-a avva Pimen: «Să-l aşteptam pe fratele, că se osteneşte». Deci, după ce a venit la dânşii, a făcut metanie, zicând: «Unde vă duceţi şi mă lăsaţi pe mine singur?» I-a zis lui bătrânul: «Fiindcă ne năcăjeşti, pentru aceasta ne ducem». Le-a zis lor: «Bine, bine! Unde voiţi, să mergem împreună». Şi văzând bătrânul nerăutatea lui, a zis fratelui său: «Să ne întoarcem înapoi, frate, că nu de voia lui facem acestea, ci diavolul este cel ce face!» Şi întorcându-se au venit la locul lor”.

->