Un frate a întrebat pe avva Pimen, zicând: „De voi vedea vreun frate, despre care am auzit vreo greşeală, nu vreau să-l bag pe el în chilia mea; iar de voi vedea vreunul bun, mă bucur împreună cu el”. I-a zis lui bătrânul: „De faci fratelui celui bun puţin bine, îndoit fă cu acela, că acesta este cel neputincios. Căci era cineva într-o obşte, anume Timotei, pustnic şi auzind egumenul veste de un frate pentru o ispită, l-a întrebat pe Timotei de el. Şi l-a sfătuit să-l scoată afară. Deci, după ce l-a scos, s-a pus ispita fratelui asupra lui Timotei, până ce-s-a primejduit. Şi plângea Timotei înaintea lui Dumnezeu, zicând: «Am greşit, iartă-mă!» Şi i-a venit lui glas zicând: «Timotei, să nu socoteşti că aceasta ţi-am făcut ţie pentru altceva, decât numai că ai trecut cu vederea pe fratele tău în vremea ispitei lui»”.

->