Un frate l-a întrebat pe unul din bătrâni, zicând: „Cum diavolul aduce ispite asupra sfinţilor?” Şi i-a zis lui bătrânul că: „A fost unul din părinţi, anume Nicon, care locuia în Muntele Sinai. Şi iată pe oarecine mergând la casa unui faranit şi găsind pe fiica lui singură, a căzut cu dânsa. Şi i-a zis ei: «Spune că pustnicul avva Nicon ţi-a făcut aşa». Şi când a venit tatăl ei şi a aflat, luând sabia, s-a dus asupra bătrânului şi bătând în uşa, a ieşit bătrânul. Şi întinzând el sabia ca să-l omoare, s-a uscat mâna lui. Şi ducându-se faranitul la biserică, a spus bătrânilor şi au trimis la dânsul şi a venit bătrânul. Şi bătându-l mult, voiau să-l izgonească. Şi s-a rugat zicând: «Lasă-mă aici, pentru Dumnezeu, ca să mă pocăiesc!» Și despărţindu-l pe el trei ani, a dat poruncă că nimeni să nu meargă la el. Şi a făcut trei ani, venind în fiecare duminică la biserică şi făcând metanie, se ruga la toţi zicând: „Rugaţi-vă pentru mine!” Iar mai pe urmă s-a îndrăcit cel ce a făcut păcatul şi a pus ispită asupra bătrânului. Şi a mărturisit în biserică că el a făcut păcatul şi a zis să năpăstuiască pe robul lui Dumnezeu. Şi mergând tot norodul, a făcut metanie bătrânului, zicând: «Iartă-ne pe noi, avvo!» Şi le-a zis lor: «De a vă ierta, iertaţi sunteţi; dar a rămâne aici cu voi nu mai rămân, că nu s-a aflat unul să aibă dreapta socoteală şi să-i fie milă de mine». Şi aşa s-a dus de acolo. Şi a zis bătrânul către fratele: «Vezi cum diavolul aduce ispitele asupra sfinţilor?»”.

->