Altădată, locuind el cu doi ucenici în hotarele Persiei, au ieşit doi fii ai împăratului, fraţi trupeşti, ca să vâneze după obicei. Şi au pus mreji în multă depărtare de loc ca la patruzeci de mile, că orice se va afla înăuntrul mrejilor, să vâneze şi să ucidă cu suliţa. Deci s-a aflat bătrânul cu cei doi ucenici ai săi şi văzându-l şi păros şi ca pe un sălbatic, s-au speriat şi i-au zis lui: „Om eşti, sau duh? Spune-ne nouă!” Şi le-a zis lor: „Om sunt păcătos şi am ieşit să-mi plâng păcatele mele şi să mă închin lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu Celui viu”. Iar ei i-au zis: „Nu este alt Dumnezeu afară de soare, de foc şi de apă – cărora se închinau ei; ci apropie-te şi jertfeşte lor!” Iar el le-a zis: „Acestea sunt zidiri şi vă înşelaţi. Ci vă rog pe voi să vă întoarceţi şi să cunoaşteţi pe adevăratul Dumnezeu, care a zidit acestea toate”. Iar ei au zis: „De Cel osândit şi răstignit zici că este Dumnezeul adevărat?” Şi a zis bătrânul: „De Cel ce a răstignit păcatul şi a omorât moartea, pe Acesta îl cred Dumnezeu adevărat”. Iar ei muncindu-l împreună şi cu fraţii, îl silea să jertfească. Şi mult muncindu-i au tăiat capetele celor doi fraţi, iar pe bătrânul multe zile căznindu-l, pe urmă după meşteşugul lor l-au pus în mijloc şi au aruncat săgeţi unul dinainte şi altul dinapoia lui. Însă el le-a zis: „Fiindcă v-aţi unit şi aţi vărsat sânge nevinovat, într-o clipă mâine în ceasul acesta va rămâne mama voastră fără de voi, fiii săi, şi se va lipsi de dragostea voastră şi cu săgeţile voastre unul altuia sângele veţi vărsa”. Iar ei nebăgând de seamă cuvântul lui, au venit a doua zi să vâneze şi a sărit dintre dânşii o cerboaică. Şi şezând ei pe caii lor, alergând să o prindă aruncând săgeţi asupra ei, au străpuns unui altuia inimile lor, după cuvântul bătrânului ce le zisese când îi blestemase. Şi aşa au murit.

->