S-a pogorât odată mama lui avva Marcu ca să-l vadă, având multă pompă. Bătrânul a ieşit la dânsa şi i-a zis lui: „Avvo, zi-i fiului meu să iasă, ca să-l văd!” Şi intrând bătrânul i-a zis lui: „Ieşi ca să te vadă mama ta!” Şi era îmbrăcat cu chentonarion şi murdar de la bucătărie. Ieşind de ascultare și-a închis ochii şi le-a zis: „Mântuiţi-vă, mântuiţi-vă, mântuiţi-vă!” El însă nu i-a văzut pe ei, nici mama lui nu l-a cunoscut. Deci, iar a trimis femeia la bătrân, zicându-i: „Avvo, trimite-mi pe fiul meu ca să-l văd!” Şi a zis lui Marcu: „Nu ţi-am zis, ieşi să te vadă mama ta!” Marcu a zis către dânsul: „Am ieşit după cuvântul tău, avvo, însă te rog, nu-mi mai zice o dată să ies, ca să nu mă fac neascultător”. Şi ieşind bătrânul i-a zis femeii: „Acesta este care v-a întâmpinat şi v-a zis: «Mântuiţi-vă»”. Şi mângâind-o pe dânsa, a slobozit-o.

->