Se spunea ca au greşit doi fraţi în Schit şi i-a despărţit pe ei avva Macarie alexandrinul. Şi au venit oarecare şi au spus lui avva Macarie cel mare egipteanul. Iar el a zis: „Nu sunt fraţi despărţiţi, ci Macarie este despărţit. Că era iubindu-i pe ei”. A auzit avva Macarie că s-a făcut despărţit de bătrânul şi a fugit în luncă. Deci a ieşit avva Macarie cel mare şi l-a găsit pe el rănit de ţânţari şi i-a zis: „Tu ai despărţit pe fraţi şi iată erau să se ducă în sat. Iar eu te-am despărţit pe tine şi tu ca o fecioară frumoasă ai fugit aici în cămara cea mai dinăuntru. Iar eu chemând pe fraţi, am aflat de la dânşii şi mi-au spus că nici una dintr-acelea nu s-au făcut. Vezi dar şi tu frate nu cumva te-ai batjocorit de diavoli, căci nimic nu ai văzut? Ci fă metanie pentru greşeala ta”. Iar el a zis: „De voieşti dă-mi metanie!”. Şi văzând bătrânul smerenia lui, i-a zis: „Du-te şi posteşte trei săptămâni, mâncând pe săptămână o dată”. Căci acesta era lucrul lui totdeauna, a se posti în toate săptămânile.