Acelaşi [avva Pimen] iarăși a întrebat pe avva Iosif [cel din Panefo], zicând: „Ce voi face, când se apropie patimile? Să le stau împotrivă, sau să le las să intre?” Îi zice lui bătrânul: „Lasă-le să intre, și te luptă cu dânsele”. Deci, întorcându-se la Schit, ședea și venind oarecare din tebei în Schit, spunea fraților că a întrebat pe avva Iosif, zicând: „De se va apropia de mine patima, să-i stau împotrivă, sau să o las să intre?” Și mi-a zis: „Nu lăsa nicidecum să intre patimile, ci îndată le taie”. Și auzind avva Pimen că așa a zis tebeului, avva Iosif, sculându-se s-a dus la el în Panefo și, i-a zis: „Avvo, eu ți-am încredințat cugetele mele și iată în alt fel mi-ai zis mie, și în alt fel tebeului”. I-a zis lui bătrânul: „Nu știi că te iubesc?” Şi a zis: „Așa. Au nu tu îmi ziceai ca însuți ție spune-mi mie?” Și a zis: „Așa este”. I-a zis bătrânul: „De vor intra patimile și vei da și vei lua cu dânsele, mai iscusit te fac; iar eu ca însumi mie ți-am grăit. Dar sunt alții cărora nici a se apropia patimile nu le este de folos, ci îndată a le tăia pe ele au trebuință”.

->