Zis-a iarăși [avva Isidor Pelusiotul] că: „Răutatea și de la Dumnezeu pe oameni i-a depărtat, și pe unii de alții i-a dezbinat. Deci, de aceasta cu toată osârdia trebuie să fugim și să alergăm după fapta cea bună, care și la Dumnezeu ne aduce și pe unii cu alții ne unește. Iar a faptei celei bune și a filosofiei hotar este neprefacerea cea cu pricepere”.