Spuneau părinţii pentru avva Zinon, că şezând în Schit, a ieşit noaptea din chilia sa, spre luncă şi rătăcindu-se, a făcut trei zile şi trei nopţi umblând şi ostenindu-se. Leşinând a căzut să moară. Şi iată un copil a stătut înaintea lui, având o pâine şi un vas cu apă. Şi îi zicea lui: „Scoală, mănâncă!” Iar el sculându-se, s-a rugat, socotind că este nălucă. Iar el a zis lui: „Bine ai făcut”. Şi iarăşi s-a rugat a doua oară şi a treia oară. Şi îi zicea lui: „Bine ai făcut”. Deci, sculându-se bătrânul a luat şi a mâncat. Şi după aceea a zis lui: „Cât ai umblat, atât eşti departe de chilia ta; ci scoală-te şi vino după mine!” Şi îndată s-a aflat la chilia lui. Deci a zis lui bătrânul: „Intră, fă-ne nouă rugăciune”. Şi intrând bătrânul acela, s-a făcut nevăzut.