Zicea avva Dula, ucenicul lui avva Visarion: „Călătorind noi odată pe ţărmurile mării, am însetat. Şi am zis lui avva Visarion: «Avvo, foarte îmi este sete». Şi făcând rugăciune bătrânul, mi-a zis: «Bea din mare». Şi s-a îndulcit apa şi am băut, dar eu am luat şi în vas, nu cumva mai încolo să-mi fie sete. Şi văzând bătrânul, mi-a zis: «Pentru ce ai luat în vas?» I-am zis lui: «Iartă-mă, ca nu cumva mai încolo să însetez». Şi a zis bătrânul: «Dumnezeu aici şi pretutindenea Dumnezeu»”.