Un bătrân s-a dus la unul din părinţii ce şedeau în Rait şi i-a zis: „Avvo, când îl slobozesc pe fratele cel ce șade împreună cu mine la vreo slujbă, mă necăjesc mai tare dacă va zăbovi”. Răspuns-a acela: „Eu când îl trimit pe slujitorul meu pentru vreo treabă, şed aproape de uşă şi privesc. Şi când îmi zice mie gândul: «Oare când va veni fratele?» zic şi eu către gând: «Apoi de va apuca mai înainte alt frate, adică îngerul de va veni să mă ia la Domnul, ce va fi?» Şi aşa, în toate zilele şed privind la uşă purtând grija, plângându-mi păcatele şi zicând: «Oare, ce frate va apuca mai înainte şi va veni: cel de sus, sau cel de jos?»” Şi umilindu-se bătrânul, s-a dus şi ţinea aşa lucrarea aceluia..