Povestit-au unii din părinţi despre un bătrân mare că de venea cineva să-l întrebe vreun cuvânt, îi zicea: „Iată, eu iau faţa lui Dumnezeu şi şed pe scaunul Judecăţii! Ce voieşti dar să-ţi fac? De vei zice: «Miluieşte-mă», îţi zice ţie Dumnezeu: «Miluieşte şi tu pe fratele tău!» Iar de vei zice: «Iartă-mă», îţi zice ţie: «Iartă şi tu vecinului tău!» Este oare nedreptate la Dumnezeu? Să nu fie! Deci, de voim să ne mântuim, de noi atârnă mântuirea noastră”..