Un bătrân mergând la Schit, a călătorit împreună cu el un frate. Deci, vrând să se despartă unul de altul, i-a zis bătrânul: „Să gustăm împreună, frate!” Şi era dimineaţă şi începutul săptămânii. Deci, au mâncat şi sculându-se s-au dus. Iar după ce au trecut celelalte zile şi a venit sâmbăta, sculându-se de dimineaţă bătrânul, s-a dus la fratele acela şi a zis: „Oare ai flămânzit, frate, de când am mâncat?” Răspuns-a: „Frate, nu! Căci în fiecare zi mâncând, nu flămânzesc”. Zis-a lui bătrânul: „Cu adevărat, fiule, de atunci nu am mâncat”. Iar fratele auzind, s-a umilit şi s-a folosit..