Fost-a oarecine din cei de frunte, care voia să se lepede de lume şi i-a zis unuia din bătrâni: „Vreau să mă călugăresc!” Şi a răspuns bătrânul: „Nu poţi”. Iar el a zis: „Pot!” Zis-a lui bătrânul: „De voieşti, mergi de te leapădă de toată averea ta şi venind, şezi în chilie!” Deci, mergând el, a dat tot ce avea, oprind o sută de galbeni şi a venit la bătrânul. Bătrânul i-a zis: „Mergi de şezi în chilie!” Iar el mergând a şezut. Şi stând el aşa, i-au zis gândurile că poarta este veche şi trebuie schimbată. Deci venind el a zis bătrânului: „Îmi zic gândurile că poarta este veche şi trebuie schimbată”. I-a răspuns bătrânul: „Nu te-ai lepădat de lume, ci mergi de te leapădă şi venind şezi aici!” Acesta mergând a împărţit nouăzeci de galbeni şi venind a zis bătrânului: „De acum m-am lepădat!” Şi a răspuns bătrânul: „Mergi şi şezi!” Însă i-au mai zis gândurile: „Acoperământul este vechi şi mi-ar fi voia să se schimbe”. Şi mergând a zis bătrânului: „Avvo, îmi zic gândurile că acoperământul este vechi şi mi-ar fi voia să se schimbe”. Zis-a bătrânul: „Mergi de te mai leapădă de lume!” Iar el a dat şi cei zece galbeni şi mergând a zis bătrânului, că s-a lepădat de acum. Apoi aşezându-se el în chilie, i-au zis gândurile: „Toate sunt vechi aici şi venind leul mă va mânca”. Şi mergând a spus bătrânului gândurile sale. Şi i-a zis bătrânul: „Zi şi tu gândurilor: «Mie mi-ar fi voia să vină toate fiarele asupra mea şi leul, ca să mă mănânce şi degrabă să mă izbăvesc!» Însă tu mergi şi şezi în chilia ta şi te roagă lui Dumnezeu pentru păcatele tale şi nu te mai teme!” Şi aşa făcând fratele, s-a odihnit..

->