S-au dus odinioară trei fraţi la seceriş şi şi-au luat lor şaizeci de măsuri de arătură. Unul dintr-înşii s-a bolnăvit în chiar ziua dintâi la chilia sa. Şi a zis unul din doi, celuilalt: „Iată, frate, vezi că s-a îmbolnăvit fratele nostru! Sileşte-ţi tu puţin gândul şi eu şi vom secera partea lui prin rugăciunile sale!” După ce s-a sfârşit lucrul, vrând să meargă şi să-şi ia plata l-a chemat pe fratele, zicând: „Vino, ia-ţi plata ta, frate!” Acela a zis: „Care plată să iau, nesecerând?” Iar ei au zis: „Cu rugăciunile tale am făcut şi secerişul tău şi vino, ia-ţi plata ta!” El însă nu credea. Deci multă îndoială făcându-se între dânşii, s-au dus să se judece la un bătrân mare. Şi i-a zis fratele: „Părinte, am mers toţi trei să secerăm şi în ziua cea dintâi m-am îmbolnăvit şi mă silesc fraţii pe mine care nici un ceas nu am secerat, să iau plata pentru secerişul pe care ei l-au secerat”. Şi a mai zis: „Toţi trei am luat şaizeci de măsuri de arătură să le secerăm. Şi de am fi fost toţi trei nu am fi putut să le secerăm, iar cu rugăciunile fratelui amândoi degrabă am săvârşit secerişul. Noi îi zicem lui: «Ia-ţi plata ta dar el nu vrea»”. Iar bătrânul auzind, s-a minunat şi a zis fratelui celui ce era împreună cu ei: „Sună, să se adune toţi fraţii!” Şi după ce au venit toţi, le-a zis lor bătrânul: „Veniţi, fraţilor, auziţi astăzi judecată dreaptă!” Şi le-a vestit lor toate. Iar ei l-au obligat pe fratele să-şi ia plata şi să facă cu ea ce va voi. Şi s-a dus fratele plângând şi mâhnit..