Acestui avva Ammona i-a proorocit avva Antonie, zicând: „O să sporeşti întru frica lui Dumnezeu”. Şi scoţându-l afară din chilie, i-a arătat o piatră şi i-a zis: „Ocărăşte piatra aceasta şi o bate”. Iar el a făcut aşa. Şi i-a zis avva Antonie: „Nu cumva a grăit piatra?” Iar el a zis: „Nu”. Şi i-a zis iarăşi avva Antonie: „Aşa şi tu, o să ajungi această măsură”. Ceea ce s-a şi făcut, căci a sporit avva Ammona atâta, încât din multa bunătate nu mai cunoştea ce este răutatea. Şi aşa făcându-se el episcop, au adus la el o fecioară având în pântece şi i-au zis lui: „Cutare au făcut lucrul acesta, dă-le lor canon, adică pedeapsă pentru păcat!” Iar el, făcând semnul crucii pe pântecele ei, a poruncit să i se dea şase perechi de cearşafuri, zicând: „Nu cumva mergând, să nască şi va muri, sau ea sau pruncul şi nu va afla cele de îngropare?” Iar pârâşii ei i-au zis lui: „De ce ai făcut aceasta? Dă-le canon!” Iar el a zis lor: „Vedeţi, fraţilor, că aproape este de moarte şi ce pot eu să fac?” Şi a slobozit-o pe ea şi n-a îndrăznit bătrânul să osândească pe nimeni.