Pogorâtu-s-a odată o corabie în laturile Diochiei şi s-a lipit de marginea muntelui unde erau călugări. Şi o femeie ieşind din corabie şedea într-un dâmb. Venind după aceea un frate şi văzând-o, s-a întors la bătrânul grăind: „Iată o femeie stă lângă apă, lucru care n-a fost niciodată aici”. Iar bătrânul, dacă a auzit, luând un toiag a ieşit şi alergând striga: „Ajutaţi, fraţilor, că au venit aici tâlharii!” Şi văzându-l toţi, alergau cu beţe asupra corăbiei şi dacă au văzut corăbierii pornirea lor, au priceput şi luând femeia din deal şi trăgând funiile, au îndreptat corabia să meargă în larg..

->