Da. Astfel, pildă de tărie dă creştinului dreptul Iov, care a suferit fără murmur şi a strigat: „Au pe pământ nu-i viaţa-ncercare pentru om? şi viaţa lui nu-i oare a tocmitului cu ziua?” (Iov 7, 1).
Dar cea mai mare pildă de tărie ne-a dat-o Mântuitorul, Care a biruit toate suferinţele şi ispitele. Pilda Lui au urmat-o toţi sfinţii şi martirii şi trebuie să o urmeze orice creştin.
Roadele virtuţii bărbăţiei sunt: răbdarea şi statornicia.
Împotriva bărbăţiei se păcătuieşte prin:
1) Sfială, care face pe credincios să se teamă prea mult de greutăţile vieţii;
2) Laşitate, care-l face să fugă de greutăţile vieţii;
3) Îndrăzneală, care-l face să nu vadă şi nici să cântărească primejdia, să se ducă la ea, împotriva judecăţii minţii sănătoase.
*
Din cele spuse despre virtuţile morale, înţelegem deci că ele sunt o lucrare văzută a iubirii faţă de Dumnezeu. Împodobindu-se cu ele, creştinul se va folosi şi în viaţa pământească, şi în cea viitoare, căci „sufletele oamenilor primesc pentru virtute răsplată, iar pentru greşeli, pedepse”, zice Sfântul Antonie cel Mare[1].
Dar, după cum creştinul are datoria să se împodobească cu frumuseţea vieţii creştine şi să facă fapte bune, tot aşa are şi datoria să se ferească de faptele rele, de păcat, căci: „Cel ce ştie să facă binele şi nu-l face, păcat îşi este sieşi” (Iac 4, 17).
[1] Filocalia, vol. 1, op. cit., p. 41.