Fiind binecuvântat de preoţi cu chemarea lui Dumnezeu, acest untdelemn este sfinţit şi plin de darul dumnezeiesc al Duhului Sfânt, ca şi apa Botezului. El are puterea de a sfinţi sufletul şi a tămădui trupul, a izgoni bolile, a vindeca rănile, a curăţi întinăciunea păcatului şi a împărtăşi mila şi îndurarea lui Dumnezeu.
De aceea, untdelemnul rămas de la Sfântul Maslu şi făina binecuvântată atunci trebuie păstrate cu cinste în loc ales. Ele pot fi folosite numai în scopuri curate şi evlavioase[1]. Se obişnuieşte ca din făina şi untdelemnul de la Sfântul Maslu să se facă o turtişoară, din care se dă bolnavului să mănânce. În unele părţi, din această făină se fac prescuri pentru Liturghie. Untdelemnul se poate pune în candelă să ardă, fie în casă, fie la biserică.
[1] Vezi Sfântul Simeon al Tesalonicului, Despre Sfântul Maslu, cap. 291-292, pp. 188-189.