Minunile adevărate se deosebesc de cele mincinoase printr-o seamă de condiţii, dintre care însemnăm:
1. Să fie vrednice de numele lui Dumnezeu şi să fie cuprinse în Sfânta Scriptură şi în Sfânta Tradiţie;
2. Să se producă cu mijloacele cu care s-au produs minunile Mântuitorului şi ale Sfinţilor;
3. Să nu se tăgăduiască unele pe altele sau să se opună unele altora;
4. Să nu se contrazică Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie;
5. Să urmărească mântuirea sufletului omenesc;
6. Să aducă folos şi spor vieţii sufleteşti, nu morţii sau păcatului;
7. Săvârşitorul minunii să grăiască numai adevărul, să ducă o viaţă fără pată şi să nu urmărească interese personale sau scopuri egoiste;
8. Să îndrepte moravurile la cei ce văd minunea[1];
9. Să poarte în ele siguranţa şi puterea Duhului lui Dumnezeu;
10. Să dovedească lucrarea proniei dumnezeieşti.