Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos făgăduieşte celor ce fac voia Tatălui ceresc viaţa veşnică, precum şi puterea, împreună cu mijloacele prin care se deosebeşte această fericire, adică: harul dumnezeiesc, sprijin în necazuri şi ascultarea rugăciunii.

1. Mântuitorul ne-a făgăduit „viaţa veşnică” (1 In 2, 25). „În casa Tatălui Meu multe locaşuri sunt. (...) Mă duc să vă pregătesc loc” (In 14, 2). În pilda nunţii fiului de împărat (Mt 2, 1), a celor poftiţi la cină (Lc 14, 16), a lucrătorilor viei (Mc 12, 1) şi altele, aflăm aceeaşi făgăduinţă. Tot El ne-a făgăduit şi învierea morţilor (In 5, 28-29).

2. Ca să putem câştiga fericirea veşnică, Mântuitorul ne-a făgăduit împreună-lucrarea Sfântului Duh; adică harul lui Dumnezeu. Domnul nostru Iisus Hristos, „nădejdea noastră” (1 Tim 1, 1), vrea ca toţi oamenii să se mântuiască (1 Tim 2, 4); însă pentru mântuire harul Lui este de neapărată trebuinţă (In 3, 5).

3. El ne-a făgăduit şi bunătăţile necesare vieţii vremelnice: „Aşadar, nu vă Îngrijoraţi, spunând: Ce vom mânca? sau: Ce vom bea? sau: Cu ce ne vom îmbrăca? (...) că ştie Tatăl vostru Cel ceresc că aveţi nevoie de toate acestea” (Mt 6, 31-32). Dovadă sunt păsările cerului, hrănite de El, şi crinii câmpului gătiţi de El. Care însă şi mai mare grijă are de oameni. Sfinţii s-au găsit de multe ori în împrejurări cumplit de grele: nu aveau hrană, locuinţă, îmbrăcăminte, dar, încrezându-se neclintit în făgăduinţa lui Dumnezeu, petreceau viaţa fără grijă de aceste lucruri, şi sprijinul dumnezeiesc, într-adevăr, nu i-a părăsit niciodată.

4. De asemenea, Iisus Hristos, Domnul nostru, ne-a făgăduit iertarea păcatelor, dacă ne pocăim şi ne îmbunătăţim viaţa. Că zice: „Mai mare bucurie va fi în cer pentru un păcătos care se pocăieşte decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi, care n-au nevoie de pocăinţă” (Lc 15, 7). Pilda cu oaia rătăcită (Lc 15, 3-6) şi cea cu fiul risipitor (Lc 15, 11-32) dovedesc ce mult voieşte Dumnezeu să ne ierte. Atâta vreme cât trăim, nădejdea de pocăinţă nu este pierdută; fiindcă unul din tâlharii răstigniţi odată cu Hristos a câştigat iertarea chiar în pragul morţii (Lc 23, 43). Dumnezeu, ne spune Iezechiel, nu voieşte moartea păcătosului, ci să se întoarcă şi să fie viu (Iz 18, 32).

5. Mântuitorul Hristos ne-a făgăduit ajutor Întru necazuri, fiindcă: „Dumnezeul nostru este scăpare şi putere, ajutor în necazurile cele ce cu putere se abat asupra noastră” (Ps 45, 1). Ajutorul Lui se lasă însă câteodată aşteptat, ca de pildă la nunta din Cana Galileii, când zice: „Încă n-a venit ceasul Meu” (In 2, 4). Dar acest ajutor cu cât este mai mult aşteptat, cu atât lucrează mai cu putere şi mai minunat. Pildă: potolirea furtunii de pe marea Tiberiadei (Mt 8, 26); izbăvirea din închisoare a Sfinţilor Apostoli Pavel şi Sila (FA 16, 25, 32).