Cel ce se împărtăşeşte cu Trupul şi Sângele Domnului se uneşte tainic cu Domnul şi prin aceasta îşi umple sufletul cu har şi cu toate bunurile duhovniceşti pe care le aduce o asemenea unire: „Cel ce mănâncă Trupul Meu şi bea Sângele Meu rămâne întru Mine şi Eu întru el” (In 6, 56). Îşi sporeşte viaţa duhovnicească: „Cel ce Mă mănâncă va trăi prin Mine” (In 6, 57); „Cel ce va mânca Pâinea aceasta, viu va fi în veac” (In 6, 58). Sfântul Ignatie Purtătorul de Dumnezeu susţine că Sfânta Împărtăşanie „este leacul nemuririi”. Acelaşi lucru îl învaţă şi Liturghiile Sfântului Vasile şi a Sfântului Ioan Gură de Aur. Acestea din urmă au cuvintele: „Mă împărtăşesc eu (se împărtăşeşte) robul lui Dumnezeu... spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci”. Sfânta Împărtăşanie păstrează şi strânsa legătură cu întregul Trup al Bisericii, în care Domnul Se află fără întrerupere.