Ierarhia bisericească are trei trepte: diaconi (FA 6, 3-6; 1 Tim 3, 8-12), preoţi (FA 14, 23; 15, 2, 4, 6, 22-23; 20, 17; 1 Tim 5, 17; Tit 1, 5) şi episcopi (FA 20, 28; 1 Tim 3, 1-7), legaţi între ei, dar deosebiţi unii de alţii. Aceste trei trepte sunt mărturisite atât de Sfânta Scriptură, cât şi de Sfânta Tradiţie. Faptele Apostolilor ne istorisesc, pe larg, alegerea şi hirotonirea celor şapte diaconi (FA 6, 3-6), iar Sfântul Apostol Pavel pomeneşte de ei şi le dă îndrumări ca în Scrisoarea I către Timotei (3, 8, 12). Sfântul Pavel şi Sfântul Barnaba hirotonesc preoţi prin cetăţi (FA 14, 23); Sfântul Apostol Pavel aşază episcopi: pe Timotei în Efes şi pe Tit în Creta (1 Tim 4, 14; 2 Tim 1, 6; Tit 1, 5). Numirea de episcop (supraveghetor) şi aceea de presbiter (bătrân) erau, la început, egale şi se întrebuinţau una în locul celeilalte. Aşa se numesc episcopii şi presbiterii din Efes şi Filipi (FA 20, 28; Flp 1, 1). Dar gradele lor nu erau egale şi în lucrarea lor. Deosebire între episcop şi presbiter se vede limpede în Epistola I către Timotei, unde se spune că Timotei avea, ca episcop, drepturi mai mari decât presbiterii: de a supraveghea cultul, învăţătura (2 Tim 2, 2), de a administra averea bisericească, de a conduce Biserica (1 Tim 5, 1-2, 14-20), de a hirotoni preoţi (1 Tim 3, 1-10; 5, 22), de a-i distinge pe preoţii vrednici şi de a-i pedepsi pe cei nevrednici (1 Tim 5, 17, 19, 20). Amestecul termenilor de episcop şi presbiter se datoreşte faptului că episcopii erau bătrâni (presbiteri), iar presbiterii (bătrânii) erau şi supraveghetori (episcopi). Presbiterii sunt urmaşii celor 70 de ucenici (Lc 10, 1), ajutători şi delegaţi ai episcopilor în săvârşirea misiunii lor în Biserică.

Cele trei trepte ale ierarhiei bisericeşti sunt legate între ele prin acelaşi har al preoţiei, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel către Timotei: „Nu nesocoti harul care este întru tine, care ţi s-a dat prin profeţie cu punerea mâinilor preoţimii” (1 Tim 4, 14; 2 Tim 1, 6).

Sfântul Clement Romanul, Sfântul Ignatie Purtătorul de Dumnezeu, Sfântul Policarp şi alţii mărturisesc cele trei trepte ale ierarhiei şi susţin că fără acestea nu este Biserică.^[1]

^[1] Sfântul Ignatie, Scrisoarea către Tralieni, 3, Funk, I, 244, trad. rom. în Scrierile Părinţilor Apostolici, ed. cit.