Da. Darurile şi roadele Sfântului Duh sunt aşa de multe, încât nu se pot număra, pentru că bogăţia Duhului e nesfârşită, iar trebuinţele oamenilor, însuşirile lor naturale şi măsura în care-L pot primi pe Duhul Sfânt se deosebesc de la ins la ins. De aceea, unul şi acelaşi Duh Sfânt sau har are nesfârşite numiri. „Şi mă cutremur, zice Sfântul Grigorie Teologul, cugetând la mulţimea acelor numiri şi la neruşinarea celor ce luptă cu Duhul. I se spune: Duhul lui Dumnezeu (1 Co 2, 11), Duhul lui Hristos (Rm 8, 9), mintea lui Hristos (1 Co 2, 16), Duhul Domnului (Sol 1, 7)... Este Duhul care face să existe (toate existenţele), care recreează prin Botez (In 3, 5), prin Înviere (Ir 37, 5-6, 9-10, 14). Este Duhul care cunoaşte toate... care învaţă... care suflă unde voieşte...”[1]. Iar Sfântul Vasile zice: „El e total prezent în fiecare şi peste tot. Împărtăşindu-Se, El nu suferă împărţire. Când ne împărtăşim din El, El nu încetează a rămâne întreg. Ca o rază de soare, care produce bucurie tuturor, în aşa fel încât fiecare crede că el profită de ea, în vreme ce această rază luminează pământul şi marea şi străbate cerul, tot aşa Duhul Se află în fiecare din aceia care-L primesc, ca şi când nu S-ar împărtăşi decât aceluia singur, şi cu toate acestea El revarsă peste toţi harul întreg, de care se bucură toţi şi se împărtăşesc după măsura şi capacităţile lor, căci pentru posibilităţile Duhului nu e măsură”.[2]
Că darurile sunt nenumărate, dar toate sunt din acelaşi har, o spune însă mai ales Sfântul Apostol Pavel. El zice că: „darurile sunt de multe feluri”, dar toate „după harul care ne este dat nouă” şi înşiră o seamă dintre ele, punând întâi darul deosebit (Harisma) al proorociei, apoi multe daruri din cele mai neobişnuite, numite de el tot harisme: „având însă daruri felurite, după harul ce ni s-a dat: profeţie?: după măsura credinţei; slujbă?: slujind; învăţătură?: învăţând; mângâiere?: mângâind; cel ce dăruieşte, întru mărinimie; cel ce stă în frunte, întru râvnă; cel ce miluieşte, cu voie bună s-o facă” (Rm 12, 6-9).
Iar despre roadele Duhului, tot Sfântul Apostol Pavel spune: „pentru că roada luminii este în orice bunătate, dreptate şi adevăr” (Ef 5, 9).