Tradiţia primelor trei veacuri mărturiseşte fără şovăială credinţa în existenţa Sfintei Treimi. Au mărturisit cu căldură despre Sfânta Treime: Sfântul Clement Romanul, Sfântul Ignatie, Sfântul Policarp, Aristide, Sfântul Iustin, Atenagora, Teofil al Antiohiei, Sfântul Irineu de Lyon, Clement Alexandrinul, Origen, Tertulian, Novaţian. Sfinţii Părinţi ai veacurilor IV şi V s-au întemeiat neîntrerupt pe această tradiţie, în toiul luptelor contra arianismului. Pot fi citaţi în această privinţă mai ales Sfântul Atanasie, Sfântul Epifanie, Sfântul Ilarie şi Fericitul Augustin. „În unitatea firii sunt trei persoane”, zice Tertulian[1]. „O singură Dumnezeire şi un singur Dumnezeu în trei ipostasuri”, declară Sfântul Atanasie[2].
[1] Tertulian, Contra lui Praxeas, 2, 9, 25, Migne, P.L., II, col. 156.
[2] Sfântul Atanasie al Alexandriei, Despre întruparea Cuvântului lui Dumnezeu şi Contra Arienilor, 10, Migne, P.G., XXVI, col. 1000; v. trad. rom în Scrieri, Partea I, P.S.B. vol.15, Ed. I.B.M.B.O.R., Buc., 1987, trad., introd. şi note de Pr. Prof. Dumitru Stăniloae.