Numerele capitolelor din cartea curentă:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
1.
Deci când a cunoscut Iisus că fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decât Ioan,
2.
Deşi Iisus nu boteza El, ci ucenicii Lui,
3.
A lăsat Iudeea şi S-a dus iarăşi în Galileea.
4.
Şi trebuia să treacă prin Samaria.
5.
Deci a venit la o cetate a Samariei, numită Sihar, aproape de locul pe care Iacov l-a dat lui Iosif, fiul său;
6.
Şi era acolo fântâna lui Iacov. Iar Iisus, fiind ostenit de călătorie, S-a aşezat lângă fântână, şi era ca la al şaselea ceas.
7.
Atunci a venit o femeie din Samaria să scoată apă. Iisus i-a zis: Dă-Mi să beau.
8.
Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate, ca să cumpere merinde.
9.
Femeia samarineancă I-a zis: Cum Tu, care eşti iudeu, ceri să bei de la mine, care sunt femeie samarineancă? Pentru că iudeii nu au amestec cu samarinenii.
10.
Iisus a răspuns şi i-a zis: Dacă ai fi ştiut darul lui Dumnezeu şi Cine este Cel ce-ţi zice: Dă-Mi să beau, tu ai fi cerut de la El, şi ţi-ar fi dat apă vie.
11.
Femeia I-a zis: Doamne, nici găleată nu ai, şi fântâna e adâncă; de unde, dar, ai apa cea vie?
12.
Nu cumva eşti Tu mai mare decât părintele nostru Iacov, care ne-a dat această fântână şi el însuşi a băut din ea şi fiii lui şi turmele lui?
13.
Iisus a răspuns şi i-a zis: Oricine bea din apa aceasta va înseta iarăşi;
14.
Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică.
15.
Femeia a zis către El: Doamne, dă-mi această apă, ca să nu mai însetez, nici să mai vin aici să scot.
16.
Iisus i-a zis: Mergi şi cheamă pe bărbatul tău şi vino aici.
17.
Femeia a răspuns şi a zis: N-am bărbat. Iisus i-a zis: Bine ai zis că nu ai bărbat,
18.
Căci cinci bărbaţi ai avut, şi cel pe care îl ai acum nu-ţi este bărbat. Aceasta adevărat ai spus.
19.
Femeia I-a zis: Doamne, văd că Tu eşti prooroc.
20.
Părinţii noştri s-au închinat pe acest munte, iar voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să ne închinăm.
21.
Şi Iisus i-a zis: Femeie, crede-Mă că vine ceasul când nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim nu vă veţi închina Tatălui.
22.
Voi vă închinaţi căruia nu ştiţi; noi ne închinăm Căruia ştim, pentru că mântuirea din iudei este.
23.
Dar vine ceasul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători Îşi doreşte.
24.
Duh este Dumnezeu, şi cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.
25.
I-a zis femeia: Ştim că va veni Mesia, Care Se cheamă Hristos; când va veni, Acela ne va vesti nouă toate.
26.
Iisus i-a zis: Eu sunt, Cel ce vorbesc cu tine.
27.
Dar atunci au sosit ucenicii Lui. Şi se mirau că vorbea cu o femeie. Însă nimeni n-a zis: Ce o întrebi, sau: Ce vorbeşti cu ea?
28.
Iar femeia şi-a lăsat găleata şi s-a dus în cetate şi a zis oamenilor:
29.
Veniţi de vedeţi un om care mi-a spus toate câte am făcut. Nu cumva aceasta este Hristosul?
30.
Şi au ieşit din cetate şi veneau către El.
31.
Între timp, ucenicii Lui Îl rugau, zicând: Învăţătorule, mănâncă.
32.
Iar El le-a zis: Eu am de mâncat o mâncare pe care voi nu o ştiţi.
33.
Ziceau deci ucenicii între ei: Nu cumva I-a adus cineva să mănânce?
34.
Iisus le-a zis: Mâncarea Mea este să fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine şi să săvârşesc lucrul Lui.
35.
Nu ziceţi voi că mai sunt patru luni şi vine secerişul? Iată zic vouă: Ridicaţi ochii voştri şi priviţi holdele, că sunt albe pentru seceriş.
36.
Iar cel ce seceră primeşte plată şi adună roade spre viaţa veşnică, ca să se bucure împreună şi cel ce seamănă, şi cel ce seceră.
37.
Căci în aceasta se adevereşte cuvântul: Că unul este semănătorul, şi altul secerătorul.
38.
Eu v-am trimis să seceraţi ceea ce voi n-aţi muncit; alţii au muncit, şi voi aţi intrat în munca lor.
39.
Şi mulţi samarineni din cetatea aceea au crezut în El, pentru cuvântul femeii care mărturisea: Mi-a spus toate câte am făcut.
40.
Deci, după ce au venit la El, samarinenii Îl rugau să rămână la ei. Şi a rămas acolo două zile.
41.
Şi cu mult mai mulţi au crezut pentru cuvântul Lui,
42.
Iar femeii îi ziceau: Credem nu numai pentru cuvântul tău, căci noi înşine am auzit şi ştim că Acesta este cu adevărat Hristosul, Mântuitorul lumii.
43.
Şi după cele două zile, a plecat de acolo în Galileea.
44.
Căci Iisus însuşi a mărturisit că un prooroc nu e cinstit în ţara lui.
45.
Deci, când a venit în Galileea, L-au primit galileenii, cei ce văzuseră toate câte făcuse El în Ierusalim, la sărbătoare, căci şi ei veniseră la sărbătoare.
46.
Deci iarăşi a mers în Cana Galileii, unde prefăcuse apa în vin. Şi era un slujitor regesc al cărui fiu era bolnav în Capernaum.
47.
Acesta, auzind că Iisus a venit din Iudeea în Galileea, s-a dus la El şi Îl ruga să Se coboare şi să vindece pe fiul lui, că era gata să moară.
48.
Deci Iisus i-a zis: Dacă nu veţi vedea semne şi minuni, nu veţi crede.
49.
Slujitorul regesc a zis către El: Doamne, coboară-Te înainte de a muri copilul meu.
50.
Iisus i-a zis: Mergi, fiul tău trăieşte. Şi omul a crezut în cuvântul pe care i l-a spus Iisus şi a plecat.
51.
Iar pe când el cobora, slugile lui l-au întâmpinat spunându-i că fiul lui trăieşte.
52.
Şi cerea deci să afle de la ele ceasul în care i-a fost mai bine. Deci i-au spus că ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.
53.
Aşadar, tatăl a cunoscut că în ceasul acela a fost, în care Iisus i-a zis: Fiul tău trăieşte. Şi a crezut el şi toată casa lui.
54.
Aceasta este a doua minune pe care a făcut-o iarăşi Iisus, venind din Iudeea în Galileea.
