Numerele capitolelor din cartea curentă:
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
1.
Şi s-au adunat la El fariseii şi unii dintre cărturari, care veniseră din Ierusalim.
2.
Şi văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau;
3.
Căci fariseii şi toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile până la cot, nu mănâncă, ţinând datina bătrânilor.
4.
Şi când vin din piaţă, dacă nu se spală, nu mănâncă; şi alte multe sunt pe care au primit să le ţină: spălarea paharelor şi a urcioarelor şi a vaselor de aramă şi a paturilor.
5.
Şi L-au întrebat pe El fariseii şi cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile nespălate?
6.
Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despre voi, făţarnicilor, precum este scris: «Acest popor Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.
7.
Dar în zadar Mă cinstesc, învăţând învăţături care sunt porunci omeneşti».
8.
Căci lăsând porunca lui Dumnezeu, ţineţi datina oamenilor: spălarea urcioarelor şi a paharelor şi altele ca acestea multe pe care le faceţi.
9.
Şi le zicea lor: Bine, aţi lepădat porunca lui Dumnezeu, ca să ţineţi datina voastră!
10.
Căci Moise a zis: «Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta», şi «cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa cu moarte să se sfârşească».
11.
Voi însă ziceţi: Dacă un om va spune tatălui sau mamei: Corban!, adică: Cu ce te-aş fi putut ajuta este dăruit lui Dumnezeu,
12.
Nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl său sau pentru mama sa.
13.
Şi astfel desfiinţaţi cuvântul lui Dumnezeu cu datina voastră, pe care singuri aţi dat-o. Şi faceţi multe asemănătoare cu acestea.
14.
Şi chemând iarăşi mulţimea la El, le zicea: Ascultaţi-Mă toţi şi înţelegeţi:
15.
Nu este nimic din afară de om care, intrând în el, să poată să-l spurce. Dar cele ce ies din om, acelea sunt care îl spurcă.
16.
De are cineva urechi de auzit să audă.
17.
Şi când a intrat în casă de la mulţime, L-au întrebat ucenicii despre această pildă.
18.
Şi El le-a zis: Aşadar şi voi sunteţi nepricepuţi? Nu înţelegeţi oare că tot ce intră în om din afară nu poate să-l spurce?
19.
Că nu intră în inima lui, ci în pântece, şi iese afară, pe calea sa, bucatele fiind toate curate.
20.
Dar zicea că ceea ce iese din om, aceea spurcă pe om.
21.
Căci dinăuntru, din inima omului, ies cugetele cele rele, desfrânările, hoţiile, uciderile,
22.
Adulterul, lăcomiile, vicleniile, înşelăciunea, neruşinarea, ochiul pizmaş, hula, trufia, uşurătatea.
23.
Toate aceste rele ies dinăuntru şi spurcă pe om.
24.
Şi ridicându-Se de acolo, S-a dus în hotarele Tirului şi ale Sidonului şi, intrând într-o casă, voia ca nimeni să nu ştie, dar n-a putut să rămână tăinuit.
25.
Căci îndată auzind despre El o femeie a cărei fiică avea duh necurat, a venit şi a căzut la picioarele Lui.
26.
Şi femeia era păgână, de neam din Fenicia Siriei. Şi Îl ruga să alunge demonii din fiica ei.
27.
Dar Iisus i-a vorbit: Lasă întâi să se sature copiii. Căci nu este bine să iei pâinea copiilor şi s-o arunci câinilor.
28.
Ea însă a răspuns şi I-a zis: Da, Doamne, dar şi câinii, sub masă, mănâncă din fărâmiturile copiilor.
29.
Şi Iisus i-a zis: Pentru acest cuvânt, mergi! A ieşit demonul din fiica ta.
30.
Iar ea, ducându-se acasă, a găsit pe copilă culcată în pat, iar demonul ieşise.
31.
Şi ieşind din părţile Tirului, a venit prin Sidon, la Marea Galileii, prin mijlocul hotarelor Decapolei.
32.
Şi I-au adus un surd, care era şi gângav, şi L-au rugat ca să-Şi pună mâna peste el.
33.
Şi luându-l din mulţime la o parte, Şi-a pus degetele în urechile lui şi, scuipând, S-a atins de limba lui.
34.
Şi privind la cer, a suspinat şi a zis lui: Effattà!, ceea ce înseamnă: Deschide-te!
35.
Şi urechile lui s-au deschis, iar legătura limbii lui îndată s-a dezlegat, şi vorbea bine.
36.
Şi le poruncea să nu spună nimănui. Dar cu cât le poruncea, cu atât mai mult ei Îl vesteau.
37.
Şi erau uimiţi peste măsură, zicând: Toate le-a făcut bine: pe surzi îi face să audă şi pe muţi să vorbească.
